sâmbătă, 20 iulie 2013

O frantura de acasa

Da, e doar un moment ...dar care cantareste mult in sufletul meu, care ma hraneste in noptile lungi si albe, care ma face sa zambesc cand imi vine sa plang si-mi vindeca toate ranile...Nu ti-am spus niciodata si nici nu-ti voi spune, dar tu ai fost si esti muzica din viata mea...cafeaua de dimineata....mana care-mi cauta mana....ochii care ma citesc...sufletul care-mi rascoleste sufletul...langa tine sunt acasa oriunde ne-am afla...tu nu stii dar erau zile si nopti in care adormeam cu chitara ta in brate...si c-o pisica ghemuita la picioare...mai tii minte cand ai plecat in noaptea aceea...era septembrie...cand am ajuns acasa tu nu mai erai...doar o piatra zdrentuita lasata pe tastatura si-un gol imens in mine..am luat un taxi la 3 dimineata si te-am cautat prin oras. stiam unde esti. te-am gasit unde erai...in barul nostru, singur la o masa..cu o bere in fata...am plans amandoi ca niste prosti....stii...pe tine intotdeauna te vor astepta cuminti, doi ochi verzi acasa...numai sa vii...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu