marți, 7 mai 2013

Sa zbor...

"Hai sa ne dam in leagan! Dar noi cand ne mai jucam? Vrei sa ciocnim oua? Hai in cazemata! Imi citesti? Hai sa facem cuib la Iepuras! Dar eu nu vreau sa pleci! Ai terminat tigara? Ce biine!!! Acum ne jucam! Uite, o floare! E pentru tine! Vrei prajitura? Dar bomboane? Hai vino! Ti-am pregatit o surpriza! Cand ajungi la cazemata sa spui parola! Hai sa ne dam pe bara! Da eu nu pot sa fac ca tine....Hai sa ne jucam cu mingea! Hai sa coloram oua! Hai la nisip! Da noi cand ii scriem scrisoare Iepurasului? Scrisoare de bun venit..."

Si ne-am dat in legan, si-am ciocnit oua, si-am citit povesti si cuib pentru Iepuras am facut. Caci Iepurasul vine doar la copiii cuminti si numai daca are un cuib din iarba multa si frunze si morcovi sa rontaie. Si scrisoare cu floricele si inimioare si stelute colorate...Si-am uitat de tot ce credeam ca este rau...de tot ce credeam ca este bun, urat si frumos..am uitat de mine si m-am reintors copil alergand prin iarba, culegand flori si zambind parca pentru prima oara dupa atat amar de vreme..Nu! Nu vreau sa ma intorc in viata mea. Caci mi-e straina, parca nu-mi mai apartine...O tot impart cu grija in stanga si-n dreapta, atenta sa ajunga tuturor macar o bucatica...dar eu...eu ma trezesc intr-o zi ca mie nu mi-a mai ramas nimic. Simt ca nu-mi mai apartin...Cred ca singurele momente in care mai sunt eu cu mine sunt cele din noapte, cand imi iau in brate ursuletul...Acum, parca am trait din nou..dupa atat amar de vreme...mi-e liniste...mi-e bine...mi-e frumos...ma culeg de pe jos, ma scutur, ma adun, ma impac si-mi promit ca nu voi mai lasa pe nimeni sa-mi faca rau...imi promit ca voi avea grija de mine...cum? nu stiu...de obicei reactionez pe moment si in functie de context...mai spuneam eu candva..undeva..ca sunt tare nehotarata cand vine vorba despre lucruri marunte si banale..ca ma gandesc si ma razgandesc de o mie de ori dar..cand sunt pusa in fata unui fapt important deciziile sunt luate brusc, pe loc si fara cale de intoarcere...chit ca sunt bune, chit ca sunt proaste...pentru ca atunci cand spun un lucru, asa ramane...ma descurc eu cu consecintele..Intotdeauna am facut ce-am vrut. Mama imi reproseaza mereu asta..mereu m-am pus de-a curmezisul..mereu am facut exact ce nu au vrut, ce nu si-au dorit altii...dar eu nu pot trai inchisa ....daca ma inchizi, ma ucizi...imi curmi visele...sunt libera, stapana pe viata mea...Stii DS, ca nu am facut niciodata ce a TREBUIT..ci ceea ce mi-am dorit atunci..si cunosti si urmarile..dar nu le regret..is ale mele..daca as regreta ceva ar fi ca si cum m-as anula pe mine ca om..si asta parca am mai spus-o undeva...

M-am trezit din nou la 5...mi-am facut din nou cafeaua...mi-am incalzit iar palmele in aburul fierbinte...m-am intors iar in viata mea...viata mea...E luna lui mai...si te-ai mai dus o data...si te vei duce in fiecare mai lasand in urma ta ploi si furtuni ...Hai sa ma dai in leagan....cum nu am vrut atunci...Tu stii ca eu nu MAI plang? As vrea s-o fac pentru ca doar asa te mai pot aduce-n amintire...dar n-o mai fac...vreau sa plang dupa tine dar nu mai pot...acum zambesc...m-am reintors in viata mea...

am doua zile...doar doua zile in care sa ma pun pe picioare..ma simt ca si cum as invata sa merg din nou...dar stiu ca intr-o zi voi alerga iar si poate..cine stie...intr-o alta zi...voi reinvata sa zbor.




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu