vineri, 17 mai 2013

In mine..


Cand nu mai cred in nimic frumos pe pamant privesc spre tine...si mi-e liniste. Si ma aplec spre mine.

Am nevoie de liniste..sa ma aud pe mine cum traiesc, sa ma inteleg, sa ma accept cu bune si cu rele...sa-mi pun ordine in ganduri si-n suflet...Am nevoie de frumos, de pace, de armonie...am nevoie de zambete..am nevoie sa cant din nou si sa dansez din nou...am nevoie sa ma bucur iar...sa ma simt din nou copil, cand nimic rau si urat nu exista..cand nimeni rau si urat nu exista..cand cosmarurile de topesc in mangaierea calda a unei voci atat de cunoscute..."Laura, de ce plangi? Ce-ai visat?"

Sa fiu libera, asa cum am fost intotdeauna...fara frica de a spune ceva, de a face ceva...fara frica de a spune NU cand stiu ca e nu...fara frica de a spune DA cand stiu ca e da...sa am din nou puterea sa lupt pentru ceea ce-mi doresc, sa lupt pentru ceea ce cred ca e bine pentru mine...Sa lupt pentru visele mele, pentru ideile mele, pentru crezul si reperele mele in viata..

Am nevoie de tacere ca sa-mi aud gandurile..ca sa le disec, ca sa le inteleg..sa le amestec, iar apoi sa le culeg pe fiecare in parte si sa le asez frumos pe rafturi..ganduri bune, ganduri rele, ganduri frumoase, ganduri triste, ganduri adevarate si mincinoase...ganduri despre tine, despre el si ea si ei...caci s-au adunat prea multe si sunt incolacite-n mine ca un ghem sarmos cu ghimpi..si ma-nteapa, si ma zgarie si ma sufoca...am nevoie de timp sa-l descurc incet cat sa nu doara..sa-l insir usor prin mine, sa-l citesc si sa-i inteleg povestea..sa ma inteleg si sa ma accept pe mine...pentru ca in ultima vreme mi-a luat-o viata la goana iar eu am ramas cu mult in urma ei...

Cand nu mai cred in nimic frumos pe pamant privesc spre tine...si mi-e liniste. Si ma aplec spre mine.






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu