sâmbătă, 13 aprilie 2013

Robinson Crusoe

Am ajuns in red si m-am cocotzat in scaun. Primul lucru pe care l-am facut dupa ce am deschis rasnitza a fost sa-mi verific mailul si sa dau o raita pe mess. Nimic interesant. Dar aveam de vorbit cu cineva si nu am putut sa ma fofilez.Caci am promis. De fiecare data cand promit cuiva ceva, o fac pentru ca stiu ca ma voi putea tine de cuvant. Si ma tin de el si cu ghearele daca trebuie, pana la capat. Daca am spus ceva, asa ramane. Nu mai este cale de intors. Eu nu ma joc cu vorbele. Asta se intampla mereu cand vine vorba de ceilalti. Cand vine vorba despre mine insa...traiesc intr-o dezamagire continua.. :) . Imi promit tot soiul de lucruri si nu ma tin niciodata de cuvant. Mereu gasesc cate o portita de scapare, o scuza, un 
motiv sa ma strecor, sa ma furisez, sa trisez... 
Mi-am facut apoi ceai, m-am alintat cu Andrei si Magda iar apoi pe teren. Cu dorinake. Dragul de el...mi-a suportat calm toate crizele de nervi pe care i le-am facut azi. 
Cum dracu de ma suporta lumea cu toate angoasele si capriciile? Cum dracu de nu s-a saturat omul asta de mine pana acum??? 

- M-am saturat sa fac zilnic aceleasi tampenii si sa sper mereu intr-un alt rezultat! M-am saturat sa fac compromisuri, sa fac mereu ceea ce trebuie, ceea ce spun altii ca trebuie, m-am saturat sa ma prefac si 
fata de mine insami ca totul e ok. Nu e ok! Sunt cu nervii in pioneze, iar ea ma face sa-mi pierd mintile de tot! Nu o mai suport! Si nu ma pot preface la nesfarsit ca mi-e bine cu ea, langa ea! Nu ma mai recunosc! Nu sunt eu! Nu sunt eu asta, intelegi? 
Dorinake ma privea uluit, apoi isi pleca ochii-n pamant. 
- Stiu...stiu ce vrei sa spui. 
- Nu mai am nici o motivatie! Nu ma mai impinge nimic de la spate, pedalez in gol, nu mai am pentru ce lupta! 
- Stiu, stiu ce vrei sa spui.... 
- Mereu imi spun ca va trece, ca se va sfarsi cumva, intr-un fel, mereu imi spun ca si maine e o zi in care sa ma pun pe picioare, ca nu ma grabeste nimeni. 
..... 
M-am trezit tipand pe strada. Ceea ce nu-mi sta in fire. M-am speriat si l-am privit indelung. Stia. Da ma, stia...este singurul barbat care ma stie fara sa ma explic in vreun fel, pe umarul caruia am putut sa ma jelesc si sa ma vait fara sa ma impiedice orgoliile, care mi-a dat apoi puterea de a continua si ziua de maine. Care m-a ascultat de fiecare data...tare mi-e dor de curtea berarilor bai dorine, amandoi langa o bere, scufundati in povesti...dar e frig afara iar lipscanii sunt noroiosi, umezi si ingropati in moloz... 

- Sunt o fricoasa, sunt vulnerabila, sunt slaba. Si eu nu sunt asa! Eu nu sunt asa! Nu sunt eu cea care iti vorbeste acum, cea care tipa pe strada, nu sunt eu cea cu care mergi la masa, cea cu care mananci pufuleti, cea cu care iti bei cafeaua...cea cu care razi, careia ii spui orice, nu sunt eu cea care iti cere muzica, te cearta cand gresesti fotografiile...Tu nu pricepi ca nu mai sunt eu? Nu sunt eu cea pe care o rogi sa injure sa vezi cum suna o injuratura din gura unei femei.. 

Esti singurul barbat in fata caruia am injurat fara sa-mi fie rusine....desi...am avut vaga impresie ca ti-a placut..esti singurul barbat care mi-a povestit cum si-o trage cu iubita-sa in dormitor, ce pozitii prefera..secs nebun spuneai....nebun era...singurul barbat care mi-a spus cele mai secrete secrete si vise...care mi-a intins untul pe paine in propria-i bucatarie....cu care am mancat rosii cu branza si ceapa, din cana caruia am baut cafea in dimineata aia...fara emil, fara sa-l auzim cum tasta ca nebunul in camera, fara sa ne gandim la el... 
..... 
N-am ramas cu nici un gust. Ci doar cu un mare gol, pe care nici macar nu pot sa spun ca-l simt, ci doar il gandesc. M-am rupt din mine si ma analizez atat de rece si de distant incat ma sperii. Nu sunt eu! Da unde dracu sunt? Unde m-am pierdut? De ce nu mai simt nimic decat indiferenta? Vreau sa simt din nou! Orice! Vreau sa ma bucur, vreau sa sufar, vreau sa urasc, sa plang, sa rad....vreau sa gust glumele tale care acum mi se par lipsite de sens, idioate, inodore, incolore, fara gust si miros....esti palid, esti trecut, esti miros de vechi si naftalina, esti neimportant, invizibil...
- Stiu, raspunse din nou, de data asta privindu-ma in ochi. 
- Dorine, nimic nu mai este cum a fost candva. Nici macar amintirile nu-mi mai trezesc fiori. Sunt sterse, adipoase...mi se par stupide si fara rost, fara logica, imi trezesc plictiseala si lehamite...Nu mai simt nimic. Parca nici nu a fost ceva vreodata. Parca a fost doar un vis cretin de dimineata... 
- Ce-ti doresti de fapt? 
- Azi nu-mi doresc nimic. Dar o sa-mi pun diseara o dorinta ca sa am la ce visa maine. 
- Da mergem in club nu? Nu ma lasi cu ochii-n soare... 
- Mergem, bai, mergem..ti-am promis doar....ii raspund zambind. 
Rade. 
- Si-o sa ne distram ca nebunii? O sa dansezi ca o apucata pe mese? Promiti? 
- Promit. Nu stiu daca pe mese dar...ca o apucata sigur. 
Acum trebuie sa ma tin si de promisiunea asta....daca vorbeste gura fara mine..na..da inapoi daca mai poti! 

Ascultam aceeasi muzica, ne plac aceleasi haine, aceleasi cluburi, aceleasi femei. Dorin este eu la masculin. Cred ca intr-o viata anterioara am fost barbat. Cred ca am fost el. Si el a fost eu. Intr-o alta viata anterioara stiu ca am fost si Robinson Crusoe.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu