sâmbătă, 13 aprilie 2013

Povesti din Fabrica

Pentru cine nu stie, fabrica se afla in aceeasi curte interioara cu b52 undeva prin bucuresti pe dreapta. Pentru cine nu stie, berea nu are acelasi gust oriunde...depinde unde si cu cine o bei. Aseara am baut-o cu niste puberi de 20 de ani care la fiecare doua cuvinte rostite radeau cate jumataet de ora. Am ras si eu...fara sa-mi propun in mod special..ca la bancurile alea la care stii ca trebuie sa razi si o faci cateodata inainte de a apuca finalul. Daca tot trebuie sa te hlizesti, de ce dracu sa mai astepti? Dar sa nu divaghez ca si hahaitul asta de-an boulea nu e intotdeauna sanatos. La un moment dat mi-a sunat telefonul si m-am refugiat la buda ca sa pot vorbi omeneste. Buda de la femei, din fabrica, e o buda normala. In afara faptului ca era un frig de-au crapat pana si veceurile, in rest..nimic iesit din comun. Asta la prima vedere. Caci, in mod normal, cand intri intr-o buda, nu mai ai si o a doua perspectiva asupra incaperii. Spun in mod normal..in mod anormal...nici nu stii in ce tara a minunilor tocmai ce-ai patruns. :) 

Sub o chiuveta – un caine. Unul destul de mare si destul de artagos. Era ofticat probabil ca am patruns pe teritoriul lui si dadea semne vizibile de neliniste. Eu am dat instant semne vizibile de panica. :) M-am lipit de pereti si am scapat si telefonul pe jos. Nu stiu ce facea acolo. Poate ca tocmai ce-l surprinsesem cum tragea cu ochiul pe gaura cheii si se simtea jenat sau ceva... :)poate ca tocmai ce se pregatea sa faca si el pisu ca tot omu si l-am inhibat eu cu urletele mele...poate ca s-a gandit ca vreau sa-i revendic litiera.. :) nu conteaza. Cert e un singur lucru. „Tipul” nu glumea deloc. Voia ceva..asta mi-a fost foarte clar dar nu prea am reusit sa comunicam. 

Acumn..mno..cainele in fata mea, eu in fata lui..telefonul la mijloc, intre noi..o lume-ntreaga vorba cantecului..acum apleaca-te sa-l iei daca mai ai tupeu. Grivei imi transmitea din priviri ca nu e o idee tocmai stralucita. Sa ma misc din locul in care eram tinutuita. Ce optiuni as fi avut? Sa tip dupa ajutor? Sa ma reped sa-mi ridic jucaria rugandu-ma la doamne doamne sa ma scape el dupa aia cum s-o pricepe mai bine...?? Cutu cu tu cututu...sezi bland...cutu cutu... Dar imi era din ce in ce mai clar ca mustaciosu nu glumea. E adevarat ca nici mie nu-mi ardea de joaca. Deci ..asta e..pana aici mi-a fost..dar pentru telefon sunt in stare sa ma las si muscata...deja ma gandeam cat de departe sau cat de aproape este Floreasca unde oricum nu mi s-ar fi facut antirabicul..m-ar fi trimis la Cantacuzino la boli infectioase sau mai stiu eu pe unde..dar cum dracu sa ma duc la spital dupa ce am baut atata bere? Ce-or sa spuna oamenii aia? Ca, de fapt, nu m-a atacat cainele in buda ci ca pe ultimii betivani, pe strada... 

Mi-am luat inima in dinti...iar el a vrut sa-mi ia mana-n colti. Dar n-a reusit asa ca s-a retras frustrat din nou sub chiuveta. Ok. Era remiza. Nici unul nu castigase inca batalia. Asta pentru ca eu inca nu apucasem sa ies dracului de acolo. Si nici nu venea nimeni sa preia stafeta. Au trecut cateva minute bune timp in care ne-am uitat lung unul la celalalt. Doar atat. Apoi mi-am vazut in continuare de bere hlizindu-ma in confortul unui scaun cu spatar prea... lasat pe spate, intr-un bar friguros dar vesel...langa niste puberi care la doua cuvinte spuse faceau pauza de ras jumatate de ora.... 

Dupa cum spuneam, fabrica se afla in aceeasi curte interioara cu b52 undeva prin bucuresti pe dreapta. Si are caini. Prin bude. La femei. Acum ma intreb oare ce animale se ascund in buda la barbati. :) :) Dar o sa va spun asta data viitoare :)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu