sâmbătă, 13 aprilie 2013

Iar sus se spargeau seminte...

Ora 10.30. Ma indrept catre metroul de la Piata Sudului. In fata mea, un nene usor colorat, inalt cat un munte, poarta pe cap o palarie sub forma de umbreluta de soare vopsită-n tricolor. In brate mai tine un teanc pe care-l scosese la vanzare si-l flutura prin fata celor care coborau scarile in statie. „Umbrelute pentru miting!!!” urla ca apucatul ranjind, gandindu-se probabil ca evenimentul cu pricina ii va aduce probabil ceva venit suplimentar. Ma mir ca nu a iesit cu pungi de popcorn, suc la dozator si seminte. Sau, mai rau, ca nu a scos in vazul lumii bate si topoare. „Ia neamule bata!!! Asta mica si subtire 5 lei. Asta mare si groasa..10 lei...ca am copkii acasa..sa mananca si gura lor ceva!!!” 
Da. Scarbos. Desi nu m-a mirat deloc. Ma asteptam ca romanii sa incerce sa faca bani din orice. Adica... mitingul nu este un eveniment bun de muls? In general, banii adevarati, bine, nu prea e cazul aici, se fac de pe urma disperarii oamenilor. Ce daca aia urla jos Basescu? Io trebuie sa vand marfa la prosti! „Hai la palarii! Hai domnita, iti da baiatu palarie?” 
Ora 11.00. Tot la metrou, de data asta in statia Piata Victoriei un alt individ, la fel de mare..nu stiu de ce, dar azi am vazut numai barbati imensi...Asta, mai smecher, vindea fluiere si trompete. Pretul nu se negocia. „5 lei fluieru..10 lei trompeta...pai am doi copii acasa!” 
Sa mori tu!!!!! 
Manifestatia de azi a umplut ceva buzunare..pentru ca la noi orice eveniment este transformat intr-un circ de prost gust...Aia zbierau Demisia! si se calcau in picioare, astia urlau pe partea cealalta „Hai la fluiere si trompete”. Normal. Fiecare cu treaba lui, nu? Aia tipa, noi sa vindem!!! 
Intru in multime. Ma strecor de fapt. Fac cativa pasi si stop. „Pe aici nu se mai trece” zice jandarmul cu ochi albastri. E nu! Ia sa vezi!!! Nu numai ca a vazut..dar m-a si ajutat sa sar sirul de bidoane instalate pe carosabil. Nu spun cum l-am convins. Dar cred ca banuiesti. 
Ajung dincolo de gardurile de securitate, direct in mijlocul strazii. De-o parte si de alta cordon de jandarmi. Mooamaaa.. ce barbati frumosi!!! Dar sa revenim. Dincolo de ei gemea multimea: tipete, fluieraturi ca pe stadion, scandari, pumni prin aer ....mai ceva ca la eisidisi..aia, australienii, cred ca si-ar fi bagat gheara-n gat de invidie daca ar fi vazut ce atmosfera incendiara face romanul..nu cand se distreaza ci cand moare de foame...macar daca tot da ortu popii, s-o faca in stil mare...n-au vazut ochisorii si n-au auzit urechile lor niciodata o asemenea dezlantuire la nici o cantare pe care au avut-o. 

Ma pierd printre ei si rog doi barbati sa ma ajute sa urc in bena unei dube. A fost simplu si nu a trebuit sa-i rog de doua ori: m-au luat pe sus pe si m-au asezat frumos langa ceilalti protestatari de la inaltime. Apoi..poze, poze, poze...si, dupa vreo 20 de minute, la fel cum am urcat am si coborat...cocotata in bratele altor barbati care m-au adus cu picioarele pe pamant. Sus, in bena era cam naspa atmosfera. Adica...era o boxa uriasa prinsa ca vai de capul ei. Cand sareau oamenii, se misca si masina. Cand se misca masina, se balanganea boxa. Si asta chiar deasupra capului meu. Neahh..cred ca trebuie sa cobor. Nu fac pe viteaza. Nu e cazul. 
Cobor si, cu chiu cu vai, trec de multime, apoi de gardul de securitate si ajung la scena. Poze, poze, poze...prind si momentul in care un batran lesina, pe cerebel venit si el prin zona cu piciorul in ghips (un pic de reclama nu strica, mai ales in situatii de acest gen), un batran care venise insotit de o oaie si-un miel...la cat de sarac si amarat parea mosu cred ca, daca i-ar fi dat prin cap sa ia bani pe „Mangaiat Vasilica” sigur ar fi putut trai decent macar o saptamana...ca se imbulzise lumea sa vada mielu ca la gradina zoologica...dar...nu a avut cine sa-l invete cum sta treaba cu afacerile astea ...si nici nu a luat exemplu de la smecherii care vindeau tromboane si trompete..Ce-am mai vazut? A! Undeva foarte in spate, doi pusti care fluturau un steag cocotati pe budele amplasate in jur. Misto moment! Sa-l savuram! Lumea se pisa in bude, aia deasupra fluturau stindardul izbavirii. Inca nu am aflat a cui...a pisarcosilor sau a manifestantilor. 
Vrei cireasa de pe tort? Am urmarit o vreme ferestrele inchise ale cladirii Guvernului. Nici o miscare. Pana cand, ce-mi vad ochii? Sus, pe niste schele, aproape de acoperis, cativa muncitori stateau ca la cinema si priveau de sus multimea. Jos se striga Demisia, sus se spargeau seminte. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu