miercuri, 10 aprilie 2013

Eu plec..mereu o fac....

Nu sunt statornica... ard ca un foc de paie, traiesc intens, iar apoi, intr-o dimineata..nu mai simt nimic...Nu-mi mai place, nu mai vreau, nu-mi mai doresc...Nu sunt statornica la modul general vorbind...cand drumul e prea drept o cotesc brusc pentru ca m-am plictisit. Tu nu stii motivul. Nici nu exista ceva concret. Pur si simplu vreau altceva...Nu plec pentru ca m-ai suparat..sau pentru ca te-am suparat...plec pentru ca sunt libera s-o fac..Eu mereu sunt libera sa fac ce vreau..fara explicatii oferite tie sau celor din jur...Si nu e nimic premeditat. O fac in timp ce ma gandesc s-o fac. Si nu-mi aleg cotitura cea mai blanda...ma arunc cu capul inainte sa vad ce e dincolo de drum...poate ceva de coborat, ceva de urcat...poate ceva mai frumos, ceva mai urat..nu conteaza...cat timp simt prezenta acelui ceva, traiesc..doar atat imi trebuie..imi asum si golul din stomac atunci cand cad..si oboseala unui urcus...Am nevoie de liniste..parca m-am amestecat prea mult printre oameni si parca m-am pierdut pe mine printre ei...uneori fug ca sa ma regasesc..nu sunt statornica...ard ca un foc de paie...traiesc intens, iar apoi..intr-o dimineata...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu