joi, 28 februarie 2013

Fii prietenul meu!

Cum dracu vine asta ma...tot aud in stanga si-n dreapta..ca dom'le fiecare dintre noi isi doreste un prieten pe umarul caruia sa planga, care sa-l ajute la greu si care sa-i fie aproape in clipele nefaste ale vietii lui de rahat...Caci, prietenul la nevoie se cunoaste, nu? 

Adica, cu alte cuvinte, ai nevoie de o persoana pe care s-o impovarezi tu cu prostiile tale de smiorcait si sa te eliberezi de ele..cat egoism..Adica, e omul ala la care sa apelezi cand ti-e greu, cand nu ai bani, cand te-a dat femeia afara din casa, cand te-a inselat sotul sau te-a dat seful afara din birou..Da ce dracu, ma? Avem prieteni ca sa-i tinem pentru zile negre? Ca rar am auzit pe cineva care sa spuna ca uite, dom'le, avem nevoie de prieteni ca sa ne bucuram cu ei, sa radem, sa impartasim idei si ganduri..rar...de obicei, toate textele astea nevrotice gasite pe net despre prieteni si prietenii suna de parca avem sufletul retard, handicapat...ca si cum nu ne putem ajutam singuri, avem nevoie de sustinere din afara..avem nevoie sa fim bagati in seama, sa starnim compasiune si mila..sa fim in centrul atentiei...avem nevoie de un om sau de mai multi oameni care sa roiasca in jurul nostru, sa ne mangaie pe crestet, sa ne aduca ceiutul la pat..sa ne inconjoare cu dulcegarii ieftine....avem nevoie de oameni care sa ne spuna "ai dreptate, nu tu esti de vina pentru situatia de cacat in care esti..celalalt e vinovatul"...avem nevoie de oameni care sa ne laude, care sa ne spuna cat de misto suntem, cat de destepti suntem..cat de buni si frumosi suntem..sa ne gadile orgoliul, iar asta mai ales in momentele in care ne simtitm tocmai pe dos...
De ce dracu, ma, conteaza mai mult parerea unui alt om decat propria ta parere??? Io asta n-o sa pricep niciodata...

Eu, cand sunt la pamant, nu am nevoie de nimeni..imi gasesc resursele in mine insami..nu am cerut niciodata ajutorul nimanui...nu am nevoie de bomboane...in sufletul meu am o camara plina..daca as avea nevoie de pansament pentru suflet din partea altuia, m-as simti cel mai neputincios om din lume..Eu, cand ma simt nasol, ma ascund de oameni sa nu-i impovarez, sa nu-i intristez, sa nu le fac rau...pentru ca-i respect..pentru ca ii consider prieteni...

Vai ce bine e sa ai un prieten..ca doar prietenul la nevoie se cunoaste...vai ca m-a tradat prietenul..ma lasi..este un non sens..cum naiba sa spui ca te-a tradat, ma, un prieten? Pai mai este prieten daca ti-a tras-o miseleste pe la spate??? Boule!!!!


Astea sunt niste cretinatati pe care nu le-am inghitit niciodata. Un prieten, cand esti la pamant, iti spune o vorba buna si apoi, daca nu pricepi ca trebuie sa te ridici SINGUR, nu agatat de umarul lui, te ia la palme si la suturi ca sa te scoli dracului odata din noroi..
Un prieten iti spune adevarul in fata chiar daca te doare ..dar atunci tu-l consideri dusman. Si spui ca te-a tradat...
Un prieten iti vorbeste asa cum isi vorbeste lui insusi cand e singur cu el insusi...ala e prieten..ala care nu se  ascunde dupa vorbe, ala care te pune la zid cand meriti, care te joaca in picioare facandu-ti un bine...care te lauda cand trebuie...


Spunea cineva o chestie care mi-a placut mult..Toti avem prieteni nene..prieteni de bautura cu care ne pierdem mintile inecate-n alcool, prieteni de familie cu care plecam in vacante..prieteni la job cu care barfim pana facem spume la gura..avem prieteni de-o ora, de-o zi, de-o luna...stii cine e prietenul meu? E omul ala care ma face sa uit de mine, e omul ala care imi pune in miscare mintea si creierul si sufletul..cu care schimb idei si ganduri si vise...omul ala care ma hraneste cu emotii...care ma face sa vad viata in roz cand, de fapt, ea ma copleseste..e omul in care ma vad pe mine insami ca intr-o oglinda..e sufletul meu pereche..e omul ala pe care, chiar daca il intanesc rar, stiu ca de fiecare data voi pleca zambind si gandind mai mult si poate mai bine..E omul ala care are grija de mine, care ma simte dupa doar o privire, dupa doar un cuvant...care nu ma trage in jos, ci ma ridica...
E omul care iti seamana leit in anumite privinte si care este atat de diferit .. pe care nu-l scoli din somn la 3 dimineata pentru ca tu nu ai reusit sa treci peste cacaturile de zi cu zi..si nu-l trezesti pentru ca te gandesti la el si-l respecti..nu e omul in sufletul caruia sa-ti versi dejectiile si mizeriile acumulate la job sau acasa...sau mai stiu eu pe unde dracu...omul in bratele caruia sa te smiorcai cersind compasiune...

Prietenul meu ma ridica, nu ma coboara..ma inalta, nu da cu mine de pamant...incearca, prin simpla lui prezenta sa ma faca sa fiu mai buna, mai desteapta, mai vesela..mai mai...nu ala care sta zilnic lipit de tine si-ti toarna -n urechi vorbe frumoase in care nici macar el nu crede..dar le spune asa..ca sa nu ma supere...

Supara-ma, ia-ma la palme cand sunt prea capoasa sa pricep, pentru ca sunt capoasa si orgolioasa, judeca-ma asa cum te-ai judeca tu pe tine, fii corect, fii sincer, nu te ascunde, nu VORBI VORBE..fii prietenul meu! cu adevarat...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu