luni, 10 septembrie 2012

Tu dormi bine noaptea?




Exista persoane in viata fiecaruia dintre noi care ne spun mereu ce TREBUIE sa facem sau cum AR FI TREBUIT sa facem, ce este bine si ce este rau, cum AR TREBUI sa procedam intr-o anumita situatie sau cum AR FI TREBUIT, care ne spun ce AR TREBUI sa alegem, ce sa ne placa, ce sa iubim si ce sa uram...fie ca este vorba despre parinti, sefi, prieteni, cunostinte, rude...sau pur si simplu doar oameni pe care ii intalnesti o singura data in viata..in tren, cand palavragesti cu vecinul de compartiment...sau la job, cand iesi la o tigara cu colegul de birou. La mine a fost mama...Asa e corect..Asa se face...Asa e normal...Asa stau lucrurile..Asa este firesc..Asa face toata lumea. ASA TREBUIE!!

Legile, regulile, morala, valorile, principiile ..acel trebuie...au fost nascocite tot de catre oameni si nu cred ca exista cineva care sa se impace definitiv si suta la suta cu ele. Nici chiar cei care le-au inventat. Nu exista o forta divina, cu o inteligenta superioara si suprema care sa desparta binele de rau. Tot oamenii au impartit lumea in frumos si urat..si ai vazut cat de relative sunt chestiile astea...Binele si raul sunt la fel de relative...sau se vor dovedi a fi...In vremuri demult apuse era bine si corect si firesc sa arzi vrajitoare pe rug...

Copil fiind, trebuie sa fii cuminte si sa inveti bine. Adolescent fiind, trebuie sa nu fumezi, sa nu bei, sa nu te droghezi, sa nu faci sex, sa vii devreme acasa. Fetelor trebuie sa le placa baietii, iar baietilor fetele. Adult fiind, trebuie sa te casatoresti, sa faci copii, sa ai un job si sa produci bani. Asa spun ei ca trebuie sa fie. Ei, cei din jurul nostru. A! Si mai trebuie sa crezi in Dumnezu. Dar nu in Dumnezeu tau, ci in cel al lor, pictat pe icoane si pereti de biserici. Am fost copil cuminte si am invatat bine. Am fost adolescent si am fumat, am baut, am facut sex si nu am venit devreme acasa. Dimpotriva, chiar am fugit de acasa. Si mi-au placut si femeile...Sunt adult si m-am casatorit, dar nu am un copil si nici nu produc cine stie ce bani. Si nici nu cred in Dumnezeul lor, ci intr-al meu. Dac-o exista vreunul, ca inca nu sunt foarte sigura. Dar nu sunt un om " fara Dumnezeu". 

Liberul arbitru este o minciuna. Nu exista, iar cine crede ca exista este un ignorant. In momentul in care, folosind asa numitul concept de liber arbitru, alegi sa faci ceva anume dar, in acelasi timp, nu te incadrezi in regulile si valorile generale, esti pedepsit. Intr-un fel sau altul. Deci, unde e libertatea ta? Nu ai voie sa.....Cine spune asta? O spun tot ei..si daca esti prins, suporti consecintele. Liberul arbitru functioneaza poate doar atunci cand alegi sa cumperi o sticla de apa sau una de suc. Atunci cand alegi o blonda si nu o bruneta. Atunci cand iti cumperi o masina sau o casa. Cand alegi sa-l placi pe Gheorghe si nu pe Vasile. Cand alegi sa mergi cu autobuzul sau sa iei metroul. 

In ceea ce priveste lucrurile cu adevarat importante, traseul ti-e foarte bine definit, drumul ti-e foarte bine batatorit...esti indrumat sa faci, sa gandesti, sa procedezi intr-un anumit fel. De fapt, esti obligat cu frumosul sa accepti ceea ce vor de la tine ceilalti. Iar ceilalti isi doresc asta pentru si-au dorit altii, inainte, de la ei. Si tot asa. Daca nu faci ce TREBUIE, esti exclus, marginalizat si scuipat intre ochi. Daca nu accepti, ti-o iei frumusel pe coaja. Si unde e libertatea de a alege? Nu este, amice!

Si mai e ceva. Intre vointa si ratiune exista o prapastie insesizabila dar extrem de adanca. Ratiunea si judecata ti-au fost formate inca din primii ani de viata. Vointa, in schimb, este doar a ta. Si se dezvolta pe tot parcursul vietii. Si cum ai putea impaca vointa cu ratiunea? Ceea ce-ti doresti cu adevarat si ceea ce ti-a fost impus inca de la inceput? 

Vointa, spun Ei, te poate duce, uneori, catre distrugere, catre suferinta. Vointa este buna doar daca vrei ceea ce vor EI. Dar asta nu se mai numeste vointa. Iar tu nici macar nu-ti dai seama. Esti ca o vita manata spre abator. O vita care crede ca singura a ales drumul. Crezi ca actionezi pe cont propriu, ca gandesti cu gandurile tale? Nu, dragul meu! Au gandit altii inainte pentru tine. Vointa te face sa suferi cateodata, ti se spune. Si de ce sa suferi? Nu e bine sa suferi! Dar, poate tie iti place sa suferi. Suferinta face parte din viata, pana la urma. Trebuie s-o gusti, s-o pipai, s-o cunosti, s-o simti. Uneori te complaci in suferinta, iti iubesti pana la epuizare suferinta, iar sentimentul este cel de traire maxima, intensa. Iubindu-ti suferinta, iti iubesti, de fapt, viata. Cand suferi, simti cu adevarat ca traiesti. Ca existi. Ca insemni ceva. Poate iti doresti sa risti, poate iti doresti sa suferi pentru a putea aprecia si cunoaste apoi fericirea. Trebuie sa ai un punct de reper. Dar nu. Ei nu te lasa.

Rational este pentru cineva sa mearga la serviciu zi de zi si sa castige o paine. Rational, pentru altcineva este sa ii subjuge pe ceilalti. Ratiunea este relativa. Rational este pentru unii sa dea in cap ca sa nu moara de foame...Pentru fiecare in parte asa trebuie..asa e firesc..normal..Stii ce e trist? Ca majoritatea dintre noi ajunge sa creada ca ideile pe care le are in cap ii apartin. Dar este una dintre cele mai mari minciuni care te fac sa dormi bine noaptea. Nu-ti apartin. Ti le-au inoculat altii fara sa stii, fara sa-ti dai seama. Dar ti le insusesti si crezi ca judeci dupa propriile tale puteri. Nu, prietene. Le-au judecat si disecat altii inaintea ta. Iar cand au ajuns la o forma cat de cat definita ti le-au introdus pe gatlej. Iar tu le-ai inghitit. De cele mai multe ori, pe nemestecate. Maica-ta iti spune sa te duci sa cersesti. Altii iti spun ca este rau. Iar tu alegi...cersesti, esti pedepsit de lege..nu cersesti te omoara maica-ta in baiate acasa pentru ca nu ai adus bani de paine...Ce e ratiunea??

Ratiunea iti spune ca trebuie sa faci un anumit lucru pentru ca asa fac toti cei din jurul tau, o majoritate anume...deci este normal sa te poti ca atare. Dar, de foarte multe ori, vointa iti cere altceva. Si ce faci? Hm? Cateodata, din plictiseala sau din orgoliu *mai ales in fata ta* mai calci in strachini. Si te simti bine. Pentru ca esti atat de frustrat incat trebuie sa faci ceva sa te mai si descarci. Si calci anumite reguli in picioare. Dar esti un las. Pentru ca le calci pe cele mici si banale. Nu ai curaj sa faci ceva “strigator la cer”. Ceva cu care cei din jur nu pot fi, sub nici o forma. de acord. Preferi sa inseli, sa minti, sa furi, sa iubesti, sa visezi, sa speri, doar pentru a-ti demonstra tie insuti ca esti un rebel. Si te minti singur. Iar ceilalti zambesc…Iar tu dormi noaptea. Te-ai mai minti o data…Cine spune ca nu respecta turma...este cel mai mare mincinos dintre toti mincinosii. N-o face ca sa creasca in ochii celor din jur ci in ca sa creasca, in primul rand in fata lui...
Liberul arbitru nu exista. Este pura teorie inventata de cei care nu se mai impaca cu frustrarea si cu dezgustul fata de propria persoana. Atata vreme cat ne supunem regulilor generale, cata vreme nu suntem indivizi ci turma..liberul arbitru este o pacaleala, o porcarie menita sa ne faca sa ne simtitm bine cand ne este foarte rau. 

Si de ce au inventat ei liberul arbitru? Ca nu cumva sa-i distrugi din interior. Intr-un fel, ca sa te  “adoarma”. L-au inventat de frica, prietene! Te lasa sa crezi ca ai propriile tale ganduri si idei si vise dar, de fapt, toate sunt ale lor. Cine sunt ei? Sunt tot ca tine. Dar nu conteaza individul, conteaza multimea. Pentru ca omul nu este individualizat, el este o singura fiinta care nu-si permite sa fie atacata la ea in ograda. E ca si cum am vorbi despre un organism. Creier, inima, plamani, ficat. Toate sunt dependente de celelalte. Trebuie sa coabiteze pentru a nu se distruge reciproc, pentru a exista. Si fiecare in parte functioneaza pentru binele celuilalt. Daca se intampla o anomalie...tot sistemul se duce de rapa. Sa presupunem ca ficatul nu mai vrea sa proceseze toxinele iar plamnii sa alimenteze cu oxigen sangele...

Cred ca ar trebui sa ne impacam cu ideea ca nu facem ce vrem noi ci ceea ce vrea majoritatea. Sa nu ne mai judecam ca fiind indivizi, ci mase, multimi...ca nu suntem unici, ci trasi la indigo. Xeroxati la nesfarsit. Fara vointa proprie, fara idei proprii, functionand dupa o lege eterna. Si sa nu-i mai aud pe cei care isi striga independenta pentru ca mi se face greata. Sunt niste ipocriti. Si traiesc in minciuna. Ca sa dorma bine noptea...




2 comentarii:

  1. nu e nici o cusca.trebuie sa faci doar un pas lateral si esti libera.dar nu ai curajul :)

    RăspundețiȘtergere
  2. si sa nu te mai afli in randul lor...iar ei "sa arunce" cu pietre..asta nu e libertate...sa fii pedepsit. Eu una mi-am luat niste bolovani in cap de cateva ori...

    RăspundețiȘtergere