joi, 30 august 2012

Reteta pentru ziua de maine


Caldura. Betoane. Coji de seminte. Dumnezei si hristosi. 10 banane, 5 lei!!! Incarcatoare, telefoane...incarcatoare avem!! Claxoane. Mizerie. Ura. Neputinta. Baiatu, baiatu..lu fata asta ii place de tine!! Indiferenta. Frica. Hai mamaie sa-ti dau floricele!! Lehamite. Curve. Tigari..tigari avem... Badarani. Mitocani. Fa, da ce cur ai! Politica. Show bizz. Vedete. Saracie. Minciuna. Hotie. Mircea Badea. 

Cred ca, inconstient sau nu, fiecare dintre noi avem o reteta proprie care ne tine cat de cat pe linia de plutire, care ne face sa ne trezim dimineata, ne face sa ne urnim spre job, ne face sa supravietuim zilei si s-o luam de la capat din nou si mereu. 

Acum doua seri, pana tarziu in noapte, m-am uitat la o emisiune despre cum se hranesc balenele albastre. Nu stiu de ce dracu, poate de la vinul pe care l-am baut inainte, dar mi-au dat lacrimile...Inainte de asta, m-am uitat pe net la Fratii Karamazov si m-am indragostit de Aliosa. Cat am citit cartea, am fost indragostita  doar de personaj..Acum, constat ca sunt indragostita si de actor. Si vai!! E doar un pusti de...18 ani cred...In fine..Cand o sa ma uit la Idiotul o sa ma reindragostesc de printul Miskin. Iar apoi mai vad eu pe cine mai pun ochii..sau inima :) Cred ca de-a lungul timpului m-am indragostit mai mult de barbati fictivi decat reali..Asta poate si din cauza faptului ca nu exista barbat ideal iar atunci trebuie sa-l inventez. De multe ori, cand spun ceva, cand fac ceva ma intreb...oare ce-o spune acum Aliosa sau printul Miskin sau...Harap Alb???

Aseara, tot pana tarziu, am vazut o emisiune despre Delta Dunarii si despre nurcile europene care aproape ca nu au mai ramas decat la noi in tara. Frumos...si trist. Nu mai are rost sa intru in detalii, le cunoastem cu totii.

In ultima vreme ascult parca mult prea multa muzica si merg mult prea mult pe jos...Noroc de tenisi ca-s prietenii mei :) Metal furios, ragete cat mai adanci sa-mi patrunda dincolo de suflet, sa ma amorteasca..sunt urletele pe care, de multe ori, as vrea sa le strig eu insami dar nu am putere si nici curaj. Sa-mi zbiere sufletul pe strazi in urechi si-n gand...Ascult tare si merg repede. Ti-am mai spus ca eu nu stiu sa ma plimb. Eu alerg..As vrea sa ma plimb...

Ieri, la Victoriei, m-am bucurat ca un copil tampit cand am vazut de sus un tren cum pleaca din statie. Si mi-am adus aminte de povestile acelea in care eroul principal sare de pe un pod direct pe plafonul unui tren in miscare. Mereu stramb din nas la fazele astea. pentru ca in viata reala nici un om sanatos la cap nu ar face asa ceva. Si inceput sa rad de una singura...si nu m-a vazut nimeni.
Tot ieri, am admirat cladirile darapanate de pe calea Grivitei si mi s-a strns sufletul..se ghemuise mic langa un zid parasit, ascuns printre caramizi si moloz...am vazut copii jucand sotronul in fata blocului meu...si m-am bucurat pentru trei caramele pe care mi le-a dat un vanzator. Asa..pentru ca sunt tare bune domnisoara..

Citesc ..citesc cat pot de mult..si nu ziare..am renuntat de multa vreme sa ma mai uit la stiri si emisiuni politce..refuz sa vorbesc despre politica...sunt plina pana la refuz de scarba si probabil ca asta este un mod de a ma proteja...Cred ca am spus tot ce aveam de spus despre asta si daca as incepe sa vorbesc nu as face decat sa ma repet..

Seara, dupa ce Taz adoarme sub canapea, imi torn un pahar de bere sau vin si savurez momentul uitanda-ma la un film sau scriind... scrisul imi darama cumva toate barierele ridicate peste zi..

Pe strada vad oameni cu casti in urechi...nici eu nu pot pleca din casa fara casti..grijile mele sunt telefonul si apoi castile...cateodata uit sa iau bani cu mine dar telefonul si castile niciodata! Telefonul sa ma aduca in realitate, castile sa ma arunce-n visare..Pentru ca traim cu totii intr-o lume a noastra..intr-un univers propriu ca intr-un balon de sapun..ma trezesc uneori cantand pe strada si-mi vine sa topai si sa dansez...de multe ori ma gandesc ce-ar fi sa incep sa dansez in statia de metrou sau pe trotuar sau pe refugiul de tramvai...si dansez in gand pentru ca mi-e frica de privire celor din jur...Dar tare as vrea sa dansez...

Am facut o obsesie pentru o melodie..cafeaua de dimineata a lui doru stanculescu pe care o ascult in fiecare dimineata si topai ca o nebuna prin casa cu taz in brate..Ii multumesc din suflet bietului ca sta ca o papusa de plus rabdator si tolerant pana imi termin numarul...Azi voi avea azi o zi cumplita cu termen limita dar sper sa ajung cat mai repede acasa...






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu