vineri, 24 iunie 2011

Mentalitate de harciog...sau despre ziua in care ne-au ajuns blestemele

Urlete, calcaturi in picioare, femei lesinate, imbranceli si scandaluri...Sute de bucuresteni  au luat ieri, cu asalt, portile unui supermarket care le promitea preturi reduse la ulei si zahar. Nu e pentru prima nici pentru ultima oara cand lumea se bate asteptand cu orele pe la cozi...unii chiar de cu noapte sositi....daca, pe timpul lui Ceausescu, ne cafteam pentru a prinde ceva de mancare, azi ne linsam unii pe altii pentru a cumpara mai ieftin. Imi amintesc de bunicul, care se ducea sa prinda rand la lapte,  in fata usii de la Gostat inca de la 3 dimineata, asezat pe un scaunel pliant..langa el, in sir indian, odihnindu-se pe aceleasi tipuri de scaunele pliante, femeile crosetau, coseau goblenuri sau impleteau botosei pentru nepoti.
Azi, multimea era flancata de bare metalice si de angajatii magazinului. Parca nu e prea mare diferenta, nu? Cel putin din punctul asta de vedere...majoritatea, oameni in varsta, pensionari de care statul roman si-a batut joc pana la sange, pentru care o sticla de ulei si o punga de zahar au contat mai mult decat propria lor demnitate. Au lesinat femei..sau..poate doar una...dar nu conteaza aici numarul, ci faptul ca romanii sunt atat de flamanzi, atat de saraci, incat accepta sa se umlileasca, sa-si calce in picioare si ultima farama de suflet...

Am fost adusi in sapa de lemn...sau, mai bine zis, ne-am adus singuri in sapa de lemn punand stampila de vot in functie tot de acea sticla cu ulei si de acea punga cu zahar, pecetluindu-ne, astfel,  singuri soarta. Azi, ne-au ajuns blestemele acelor zile..

Daca e cineva care sa sufere intr-adevar de pe urma alegerilor facute in masa, la urnele de vot, aceia sunt, in primul rand, pensionarii. Sau majoritatea dintre ei. Sunt considerati a fi un paria al societatii, niste muribunzi de care parca statul vrea sa se descotoroseasca....

Tot in aceeasi zi, odata cu pensionarii bucuresteni, s-au adunat pe la cozi ce promiteau promotii si altii, din mai multe orase. Mentalitatea de azi a romanului este aceea a harciogului care depoziteaza hrana pentru zile negre. Noi am ajuns sa depozitam orice, oricum, fara nici cel mai mic discernamant, in ideea ca, cine stie, maine vom avea, poate, nevoie...lasa, sa avem provizii, ca nu strica, indiferent ca este vorba despre mancare sau..detergent.

Discounturile au devenit o isterie, o frenezie nationala...visul oricarui roman. Pentru cateva kilograme de detergent, ulei sau zahar, oamenii s-au lasat supravegheati de jandarmi si agenti de paza, urmariti din ambulante, pentru a li se acorda primul ajutor in caz de nevoie, sau din masinile echipajelor de politie in cazul in care turma se incaiera pe-un os. Ca pe front!! Caci, pentru unii dintre ei, razboiul se poarta acum in strada. Si, batrani si bolnavi, pleaca de acasa cu noaptea in cap, dar nu stiu daca se mai intorc.

3 comentarii:

  1. Conform statisticilor numărul celor care trăiesc din pensie și ajutoare sociale este mult mai mare decât al celor care muncesc. Să gândim puțin...aceasta este și strategia câștigări alegerilor, înfometează destui pentru a le poți cumpăra votul cu un litru de ulei și un kg de zahăr. Din păcate se pare că asta este tendința "statul vrea sa se descotoroseasca..." de cei defavoriza'i de soartă :(

    RăspundețiȘtergere
  2. pentru ovidiu

    nu ca sa le castige neaparat votul i-au infometat pe romani...ci ca sa bage ei mai mult in buzunar. dar, daca asta impinge turma la urne, cu atat mai bine...

    RăspundețiȘtergere
  3. posibil, important este că trei sferturi din țară este obligată să stea la cozi de genul acesta...

    RăspundețiȘtergere